Am observat ca voi "oamenii normali"...nu prea ii bagati in seama pe copii emo.Iar acum,am sa zic cateva cuvinte din viata si obiceiurile copiilor emo:
"Ce au în plus, în minus faţă de noi cei emo? Ce îi face mai mult sau mai puţin oameni?
Emo sau non-emo, tot oameni sunt, tot pe două picioare se deplasează, tot cu furculiţa mănâncă.”
Aceasta este una dintre cele mai răspândite păreri despre emo.
În cealaltă extreme auzim:
“Urasc emo pentru că acele specimene numite emo kids sunt foarte enervante, pentru că emo cerşesc atenţie, îşi taie venele, se dau depresivi şi scriu poezii despre depresie ca să primească atenţie. Emo = ratat”
Şi desigur.. există şi o a treia părere a celui ce este emo cu adevărat (sau cel puţin se consideră unul dintre acei emo kids):
“Oamenii pur şi simplu nu ştiu să accepte ceva nou! Sunt ignoranţi şi geloşi pe această mişcare din care ei nu fac parte! Defapt, mulţi dintre ei nici măcar nu ştiu ce înseamă a fi emo.”
În final ajungem la concluzia că nimeni nu ştie suficiente despre emo. Nici cei ce sunt emo, nici cei ce îi urăsc şi nici cei ce le iau apărarea din când în când şi se străduie să le înţeleagă spiritul emo.
În sens lard termenul Emo kid desemnează pe adolescentul ce ascultă emocore. Societatea îi percepe ca pe nişte rataţi, inadaptaţi social, incapabili de a îşi controla propriile emoţii şi trăiri. Copiii emo sunt puternic introvertiţi, sensibili şi foarte tăcuţi şi timizi. De regulă apartenenţii curentului emo scriu poezii sau proză pentru a-şi exterioriza suferinţele, problemele, depresia, confuzia şi furia fiind principalele teme ce le are literatura emo. Poezii emo au de obicei măsura ABAB sau în unele cazuri chair nu au nici o măsură, folosesc imagini artistice sumbre, întunecate majoritatea fiind concentrate asupra depresiei. Una dintre cele mai comune idei emo este “Viaţa este o durere”.
După ce vă viaţa lor este nespus de chinuită emo kids sunt nevoiţi să sufere mai mult de atât datorită persecuţiei societăţii şi a respingerii lor de către societate. Pe stradă se arată cu degetul spre emo, în reviste şi ziare sunt tot mai des publicate bancuri emo şi glume emo.. în ziua de azi chiar a desemna pe cineva emo a ajuns o adevărată insultă.
Subcultura emo este acuzată că ar promova automutilarea, ideile de sinucidere, de-aici şi tonele de controverse legate de această subcultură şi de adepţii ei: emo kids.
Că e adevărat sau nu, vă invit pe fiecare dintre voi, emo sau mai puţin emo să vă istorisiţi povestea vieţii, motivele pentru care vă consideraţi emo sau să ne argumentezi de ce îi urăşti pe cei emo şi faci atâta mişto de ei.
